Sumar:
Hepatita virala – una dintre cele mai raspandite boli infectioase
Hepatita virala reprezinta una din bolile infectioase cele mai raspandite. Se cunosc mai multe tipuri de hepatite virale: cu virus A, de tip B, C, D, E, F.
Toate aceste tipuri de hepatita sunt complet diferite din punct de vedere imunologic, ceea ce face ca o persoana sa fie expusa in tot decursul vietii infectiei cu hepatita.
Hepatita virala de tip A
Este intalnita in mod predominnat la copii si tineri, prin forme anicterice, ceea ce inseamna ca pielea nu capata culoarea galbena (specifica in mod normal hepatitei). Este o “boala a mainilor murdare”. Din fericire se vindeca complet, fara urmari, nu trece in hepatita cronica si nu lasa purtatori cronici de virus.
Virusul A este deosebit de rezistent, la temperatura de – 20 de grade C. La temperatura camerei rezista 6 luni. La 60 de grade C, temperatura la care alte microorganisme mor, el rezista putind fi omorat numai prin fierbere timp de 10-15 minute la 100 grade C. Deci, numai asa pot fi dezinfectate instrumentele medicale si orice alt obiect care a fost infectat.
Rezista si la dezinfectia cu clor a apei de baut. Orice apa suspecta de a fi contaminata de virusurile hepatice trebuie consumata numai dupa ce a fost fiarta.
Acest virus rezista si la alcool si de aceea orice incercare de dezinfectie cu alcool a instrumentelor medicale infectate este supusa esecului si deci absolut interzisa.
Cai de transmitere pentru hepatita virala de tip A
Rezervorul de virus hepatic este in primul rand bolnavul de hepatita. Formele anicterice sunt mai periculoase pentru raspandirea bolii deoarece purtatorii nu atrag atentia si nu ne ferim din timp. Virusul A se gaseste la omul bolnav in sange, saliva, continutul intestinal, bila, scaun si umorile organismului. Deosebit de periculoase in ceea ce priveste transmiterea sunt: sangele, saliva si materiile fecale ale bolnavului prin care se elimina mari cantitati de virus.
Urina constituie o cale secundara de eliminare a virusului. Purtatorul de hepatita de tip A continua sa elimine virusul prin scaun numai in primele trei saptamini de la inceputul bolii, fiind deci contagios numai in aceasta perioada.
Cum te imbolnavesti de hepatita virala de tip A?
Calea de intrare obisnuita a virusului de tip A este gura, de unde va trece in tubul digestiv, ca apoi sa intre in sange si se va localiza in final in ficat. Virusul poate fi introdus in gura pe mai multe cai, care adesea ni se par banale si fara importanta, dar ale caror efecte sunt cat se poate de periculoase.
Cum? Simplu…Mancand cu mainile murdare, sarutand o persoana infectata, folosind aceeasi lingura, furculita, pahar al bolnavului, trecand o sticla de apa de la o persoana la alta, sau muscand din sandwich-ul unei persoane bolnave de hepatita.
In transmiterea acestui virus contribuie si lipsa de igiena din locuinta ca de exemplu existenta mustelor, gandacilor negri. Alti factori pot fi apa dintr-o fantina contaminata sau deseurile si gunoaiele aruncate in apropierea locuintei. Bolnavul de hepatita A este contagios in tot timpul bolii acute, maximum de contagiozitate fiind la inceputul bolii, pentru a scadea apoi treptat. Dupa trei saptamini de la inceputul bolii se apreciaza ca un bolnav de hepatita A nu mai este practic, contagios.
Hepatita virala de tip B
Este produsa de virusul B si mai este numita si hepatita cu antigen Australia. Prezinta e evolutie mai lunga, mai dificila, iar vindecarea se obtine greu existind pericolul de cronicizare si de aparitie a cirozei.
Rezistenta virusului B este similara virusului A. Deci se vor lua aceleasi masuri profilactice. Bolnavul de hepatita B este contagios pentru o durata mai indelungata. Chiar dupa o luna de la inceputul bolii. Circa 30% dintre bolnavi mai poarta virusul in singe si in saliva si ii pot infecta pe cei din jur.
De asemenea, unii bolnavi de hepatita cronica pot purta permanent virusul hepatitei B dovedit prin prezenta de antigen Australia in sange sau in saliva. Ei pot fi contagiosi pentru cei din jur si in special pentru familie.
Pentru acest motiv bolnavii de hepatita nu trebuie sa doneze sange. Exista si persoane in sangele carora a fost gasit prezent virusul B dar nu s-au imbolnavit niciodata. Aceste persoane sunt purtatori sanatosi de virus dar trebuie eliminati dintre donatori de sange.
Cai de infestare cu hepatita virala de tip B
Poarta de intrare a virusului in organism e reprezentata de patrunderea lui prin tegument sau mucoase (bucala, genitala, anala) sau in sange. Astfel, virusul poate patrunde prin injectii cu ace si seringi nesterilizate prin fierbere, prin taiere la barbierit cu brice nesterilizate, prin taieturi cu forfecuta la manichiura sau pedichiura, prin tratamente dentare cu instrumente nesterilizate.
O alta modalitate de patrundere a virusului B in organism este aceea prin transfuzia de sange, care poate contine virusul in cantitati atat de mici incit nu poate fi detectat prin metode uzuale. De asemenea sarutul sau contactul sexual cu o persoana infectata trebuie evitate.
Hepatita virala. Perioade.
Hepatita epidemica are mai multe perioade dintre care cea de debut este mai ascunsa si mai neclara pentru bolnav putandu-l insela atat pe el cat si pe cei din anturajul sau.
a) incubatia: perioada cuprinsa intre momentul infectiei si aparitia primelor simptome de boala. Este perioada ascunsa a bolii cand nu exista semne clinice. Pentru hepatita A dureaza 15-40 de zile, iar pentru hepatita B 50-150 de zile.
b) perioada preicterica cu care incepe clinic boala, dureaza 4-10 zile (uneori mai mult), timp in care bolnavul nu prezinta inca icter (colorarea in galben a tegumentelor), dar prezinta oboseala aparent inexplicabila, greata, lipsa poftei de mincare, dureri articulare si musculare si febra.
c) perioada icterica este perioada de stare a bolii, caracterizata prin aparitia icterului: ingalbenirea pielii si a mucoaselor, urina inchisa la culoare (ca berea neagra) si scaun decolorat (alb sau ca cenusa). Icterul continua sa se accentueze si creste pina la a 14-21-a zi de boala ca apoi sa scada treptat in alte 10-14 zile, odata cu revenirea apetitului si a bunei dispozitii. Uneori, aceasta etapa nu exista, rezultind forme anicterice care ramin de obicei nedescoperite.
d) perioada de convalescenta se anunta cu disparitia icterului, revenirea ficatului la dimensiuni normale si disparitia oboselii. De fapt, in aceasta perioada ficatul nu si-a revenit inca la normal, refacerea lui facandu-se in urmatoarele 3-4 luni, perioada in care, totusi, reimbolnavirea este posibila.
Imbolnavirea de hepatita tip B este mult mai grava decit cu virus A. In timp ce in cazul hepatitei A vindecarea se face fara sechele, in cazul hepatitei B poate aparea cronicizarea si in consecinta, ciroza. Ciroza este o boala foarte grava si trebuie acordata o atentie deosebita in acest caz, atit din partea bolnavului, cit si din partea medicului. Puteti evita imbolnavirea respectand toate masurile expuse mai sus si invatandu-i si pe altii sa le respecte la randul lor.
