Unul dintre principiile de baza ale unui stil de viata sanatos este echilibrul. Atunci cand anumite obiceiuri iti dicteaza fiecare actiune, este posibil sa fi dus lucrurile la extrem. Da, o alimenatie sanatoasa este piatra de temelie a unei vieti lungi si fericite, insa ce se intampla atunci cand ea devine o obsesie, intorcandu-se impotriva ta?
Accentul pregnant care este pus astazi asupra unei alimentatii sanatoase, organice, bio etc. este propagat excesiv pretutindeni si ar putea fi catalizatorul unei tulburari alimentare periculoase: ortorexia.
Ortorexia este o afectiune inselatoare din categoria tulburarilor alimentare si consta in dorinta obsesiva de a urma cu strictete o alimentatie sanatoasa.
Ortorexia: o boala deghizata in virtute
Ortorexia mai este cunoscuta si sub numele de ortorexie nervoasa (orthorexia nervosa, in limba greaca ortho, “corect” si orexis, “apetit” sau alimentatie corecta). Denumirea a fost atribuita de doctorul Steven Bratman in 1997 pentru a defini fixatia mentinerii unei alimentatii sanatoase, pana in punctul in care se transforma intr-o obsesie paralizanta.
Diferenta fata de anorexie sau bulimie, si ele tulburari alimentare periculoase, este aceea ca persoanele care sufera de ortorexie nu-si doresc sa slabeasca. De fapt, in mod neasteptat, suferinzii sunt motivati initial de dorinta de a-si imbunatati starea de sanatate.
Sa adopti o alimentatie sanatoasa nu inseamna ortorexie! Oamenii isi pot insusi si pot adera la oricare teorii de alimentatie sanatoasa, fara a suferi de vreo tulburare alimentara. Cu toate acestea, unii oameni pot deveni atat de devotati principiilor alimentare adoptate, incat apar tulburarile aliementare, cum este ortorexia.
Ortorexia nu este similara devotamentului fata de o alimentatie sanatoasa, cea din urma fiind o alegere constienta. Ortorexia este obsesia fata de alimentatia sanatoasa, care implica numerosi alti factori emotionali, care devine fiziologica si afecteaza sanatatea psihica. Aceasta este o tulburare alimentara!
Ortorexia: criterii de diagnosticare
In literatura de specialitate, desi ortorexia este o afectiune despre care deocamdata nu se cunosc decat putine lucruri, exista 2 criterii in functie de care se poate pune diagnosticul.
Criteriul A
Concentrarea obsesiva asupra alimentatiei sanatoase, asa cum este ea definita de literatura in domeniu, ale carei set de convingeri pot varia in ceea ce priveste unele detalii; prezenta unei preocupari emotionale exagerate in raportul cu alegerile alimentare considerate sanatoase.
Poate rezulta inclusiv dorinta de pierdere in greutate, dar acest lucru este perceput mai degraba ca un aspect al sanatatii ideale, ci nu ca un scop primar.
- Comportament compulsiv si/sau preocupare mentala legata de restrictiile alimentare si alimentele permise, despre care individul in cauza crede ca sunt benefice pentru sanatate.
- Incalcarea regulilor alimentare autoimpuse pot crea reactii emotionale puternice cum ar fi teama de boala, anxietate, rusine.
- Restrictiile alimentare devin mai drastice cu timpul si pot duce inclusiv la eliminarea unor grupe de alimente, precum si adoptarea perioadica a curelor de detoxiere, purificare sau post. Aceste masuri pot determina pierderea in greutate, insa nu este decat un efect secundar cauzat de idealizarea alimentatiei sanatoase.
Criteriul B
Comportamentul compulsiv si preocuparea mentala pentru alimentatia sanatoasa devin acute in urmatoarele cazuri:
- Apar malnutritia, pierderea masiva in greutate si alte afectiuni, ca rezultat al alimentatiei foarte restrictive.
- Toate aspectele vietii se vor derula in functie de convingerile si comportamentul pe care il implica alimentatia sanatoasa.
- Stima si perceptia de sine depind de definitia atribuita alimentatiei sanatoase.
De asemenea, alte simptome, care nu sunt esentiale diagnosticului, ar putea include obsesia fata de alegerile alimentare, planuirea, prepararea si consumarea meselor. Alimentatia devine sursa primara si conditia unica pentru sanatate si este amputata de placere. Poate aparea inclusiv dezgustul la contactul cu alimentele interzise. Se poate instala convingerea absoluta ca includerea unor anumite alimente pot vindeca sau preveni o boala.
Aceasta afectiune, prin faptul ca ea este numita si definita, impune o limita dincolo de care nu ar trebui sa se mearga atunci cand vine vorba despre adoptarea unei alimentatii sanatoase.
Sa ai un regim alimentar perfect poate tine, intr-adevar, cancerul la distanta, s-ar putea sa iti furnizeze mai multa energie si o sanatate optima. Cu toate acestea, nu te va face fericita. Sa gasesti in alimentatie un refugiu este o forma de materialism spiritual, iar in spatele ei se ascunde nevoia de a umple un gol.
Dieta ta te face fericita? Te face sa simti ca detii controlul deplin asupra vietii tale? Te folosesti de ea pentru a reduce starile de anxietate?
Daca raspunsul tau este da, poate ca ar trebui sa consulti un medic specialist pentru a te asigura ca nu ai transformat alimentatia sanatoasa intr-o obsesie care iti poate distruge viata si sanatatea.
Sursa:
http://www.orthorexia.com/
